Cum ne asternem asa si dormim ;)

   
Cam de un an nu prea am aparut pe blog, motivele diverse, insa per ansamblu cred ca cauza a fost o fluctuatie de evenimente continua intr-un interval foarte mic... ca la un pacient care se zbate intre viata si moarte, toti in acele momente se uita la acel aparat unde arata bataile inimii, nu se mai gindesc cum sa isi aranjeze urmatoarea zi. Asa si la mine a fost o perioada in care,  incertitudinea erau acele zig-zagurile care pentru un pacient care se lupta cu viata era o certitudine ca odata aparute pe ecran el isi va continua viata, paradox este ca, pentru mine acea linie dreapta era imaginea pe care o asteptam si nu acele zig-zaguri.Si din pacate in acea perioada nu prea am avut zile in care sa stau sa ma gindesc la altceva in afara de cum  sa reabilitez aceasta incertitudine. Nu  neg ca incertitudinea a fost in viata mea si pina la aceasta perioada, insa totusi acum cred ca a atins virful de pe everest(cred), nu stiu ce ma asteapta pe viitor.A fost o perioada in care am fost  fantoma in fotbal doar din cauza meschinilor care doreau doar sa faca bani, si  vina mi-o asum in totalitate dat fiind faptul ca eu am acceptat conditiile  care sincer sa spun, nu mi-au fost puse in circa dar alternativa nu aveam si nici nu ofereau.Trebuia sa aleg din 2 rele un rau, sa ramin pe loc sau sa accept conditiile care mi-au fost oferite, sigur ca de la inceput ca de obicei toti vorbesc ca iti vor binele, acest lucru este valabil doar in cazul in care conditiile acestor oameni le sunt indeplinite, in rest tu nu contezi. Am acceptat, insa, atunci cand mergi impotriva visurilor tale, impotriva acelor teluri care ti le-ai pus de mic, Dumnezeu te pedepseste, te pune in umbra pentru a medita, asa pot explica acel nenoroc care l-am infruntat in ultimul an. Dar, toti suntem predispusi la caderi , care mai dureroase, care cu mai putine consecinte, important este sa invatam, sa fim statornici pe viata noastra, sa fim curajosi a spune nu la ceea ce crezi tu ca trebuie sa zici nu, sa crezi in tine si sa alegi  ceea ce-ti spune inima ta, si indiferent de toate sa mergi inainte, ceea ce eu  am facut, fac si voi face mereu, indiferent de ce obstacole voi avea de infruntat imi voi urma visurile, pentru ca atit timp cat exista speranta eu voi lupta. Important este sa avem alaturi acei oameni care sa ne fie alaturi , si eu am alaturi acele persoane de care am sustinere maxima. Am scris aici  ceea ce cred eu ca conteaza, sunt multe lucruri care sau intamplat in aceasta perioada,  daca as scrie o carte voi rezerva acestui capitol foarte multe pagini.
     Ceea ce eu am vrut sa evidentiez este ca noi suntem singuri responsabili de ceea ce ni se intampla, noi suntem totodata prietenul si dusmanul nostru propriu, noi singuri sapam groapa si singuri o putem evita. Este nevoie de incredere in noi si sa facem asa cum credem noi ca e corect, pina la urma toti oamenii sunt  egoisti si fiecare se gandeste la ei si la cei apropiati, cat de dur nu ar suna suntem mai rai ca animalele, ele nu au ratiune ceea ce demulte ori pot spune si despre oameni! Traitiva viata asa cum simtiti voi ca ar fi bine,dar nu uitati legile vietii...